Victor Rebengiuc anunță retragerea de pe scenă
Marele actor român Victor Rebengiuc, în vârstă de 92 de ani, și-a anunțat retragerea din activitatea artistică, după 70 de ani de carieră. Într-un interviu exclusiv, el a discutat despre tristețea deciziei sale și despre pensia pe care o primește după o viață dedicată teatrului și cinematografiei.
Ultimul rol în „Tatăl”
Victor Rebengiuc a jucat recent în piesa „Tatăl”, prezentată la Teatrul Bulandra. Întrebat despre viitorul acestui spectacol, el a declarat: „Nu știu ce se va întâmpla cu acest spectacol, care mi-a fost foarte drag, eu nu mai joc. Nu mai pot, am 92 de ani. Radu Beligan a jucat până pe la 97 de ani, dar pe mine nu mă cheamă Beligan. Când nu se mai poate face nimic, te retragi. Am aproape 70 de ani de când fac meseria asta, e suficient.”
Mesaj pentru iubitorii de teatru
Actorul a transmis un mesaj cititorilor: „Le urez tuturor multă sănătate și să aibă parte de bucurii. Teatrul merge în continuare și fără mine, fiecare își vede de treaba lui. Sunt foarte mulți actori tineri, talentați, pregătiți să umple de bucurie sufletele spectatorilor, așa că veniți la teatru!”
Reflecții asupra pensiei
În legătură cu pensia pe care o primește, Victor Rebengiuc a spus: „Dacă sunt sau nu mulțumit? Trăim în România, nu suntem la Hollywood! În plus, nu sunt magistrat, nu dau sentințe, nu condamn, eu, prin profesia mea, am încercat să bucur sufletele românilor!”
Gânduri despre moarte și probleme de sănătate
Rebengiuc a vorbit despre gândurile sale legate de sfârșit, afirmând că, după împlinirea vârstei de 80 de ani, a început să se gândească la moarte. „Mi-am dat seama că n-am de ce să mă tem. Moartea este sfârșitul vieții și viața trebuie să aibă un sfârșit,” a declarat el.
Actorul a dezvăluit că se confruntă cu probleme de sănătate, având două operații la coloană. „Am probleme, dureri mari, siguranță nu prea există în echilibru, merg greu, dar asta e…”, a adăugat el, exprimându-și optimismul față de viață și acceptarea inevitabilului.
Concluzie
Retragerea lui Victor Rebengiuc marchează sfârșitul unei ere în teatrul românesc, lăsând în urmă o moștenire artistică semnificativă și inspirând generații viitoare de actori.
