Starea Mormântului lui Johnny Răducanu
Mormântul artistului Johnny Răducanu, situat în Cimitirul Cernica 2, se află într-o stare neîngrijită, cu frunze uscate și coroane vechi. Aceasta indică o uitare dureroasă, deși muzicianul este îngropat alături de iubirea sa eternă, Geta Costin.
Povestea de Dragoste cu Geta Costin
Johnny Răducanu și Geta Costin au avut o relație profundă. S-au căsătorit în 1962 și, deși au divorțat în 1970, legătura lor sufletească a rămas puternică. Johnny a spus despre Geta că a fost „creația” lui, iar moartea acesteia l-a devastat. La înmormântarea ei, el a declarat: „Viu și eu curând”, dorința sa împlinindu-se prin odihna lor împreună.
Despre Geta Costin
Geta Costin a fost o femeie remarcabilă, cu o educație strălucită, fiind fosta studentă preferată a lui George Călinescu. De-a lungul vieții, a demonstrat o fidelitate neclintită față de cei dragi, alegând să nu aibă copii pentru a nu-i crește în perioada comunistă. Rămasă legată de Johnny, chiar și după divorț, ea a fost singura care i-a dorit cu adevărat binele.
Biografia lui Johnny Răducanu
Johnny Răducanu s-a născut pe 1 decembrie 1931 în Brăila, într-o familie de romi cu tradiție muzicală. A studiat muzica la Iași, Cluj și la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București. A devenit membru al Uniunii Compozitorilor în 1971 și membru de onoare al Academiei „Louis Armstrong” din New Orleans în 1987. A decedat în 2011, după o lungă suferință cauzată de diabet. La moartea sa, familia a dorit ca muzica lui să rămână vie în inimile oamenilor, iar nepoata sa, Antonia Crețu, a exprimat dorința de a transforma casa lor într-un club de jazz.
Impactul lui Johnny Răducanu asupra Muzicii
Johnny Răducanu a fost o inspirație pentru mulți artiști, iar tehnicianul de piane Beniamin Diaconu a subliniat impactul pe care l-a avut asupra sensibilității artistice. Diaconu a descris colaborarea cu Johnny ca pe o lecție de viață, învățând că pianul trebuie ascultat și simțit, nu doar reparat.
Concluzie
Starea mormântului lui Johnny Răducanu reflectă o uitare tristă a unei figuri emblematice a jazzului românesc, subliniind importanța de a păstra vie memoria și contribuția sa artistică. Atragerea atenției asupra acestei situații poate contribui la revitalizarea interesului pentru muzica sa și la omagierea legăturilor profunde din viața sa personală.
